Cele mai importante 9 modificări propuse de Politica Fiscală 2016

Dumitru Budianschi | Foto: INFOTAGDumitru Budianschi | Foto: INFOTAG

Data publicării: Marți, 09 Februarie 2016
Accesări: 5401

Publicarea Politicii Bugetar Fiscale pentru 2016 a avut loc cu mari întârzieri, ceea ce nu a permis o discuție mai amplă pentru îmbunătățirea propunerilor. De asemenea, unele propuneri nu sunt suficient de bine fundamentate, chiar dacă intențiile și obiectivele rezultă din problemele existente în lupta cu evaziunea fiscală. În continuare prezentăm cele mai importante modificări la politica fiscală pentru 2016.

1. Introducerea impozitului pe autovehicule în sistemul taxelor locale, cu excluderea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova din sistemul taxelor rutiere

Masini Moldova

Foto: Publika.md

Este o decizie politică, promovată în special de autoritățile locale, pentru fortificarea veniturilor proprii a Autorităților Locale de nivelul întâi. Ținând cont de faptul că acest impozit este constituit în paralel cu excluderea taxei pentru folosirea drumurilor pentru autovehiculele înmatriculate în Moldova, el în principiu nu va conduce la sporirea poverii fiscale. Impozitul dat nu afectează nici într-un mod relațiile cu bugetul central, iar utilizarea sumelor colectate va fi decisă de autoritățile deliberative respective. Modificarea va intra în vigoare din anul 2017.

Din punct de vedere tehnic, această modificare presupune că impozitul dat va fi administrat la fel ca și impozitul pe imobil. Acest lucru înseamnă că toți proprietarii de drept ai autovehiculelor vor achita impozit, inclusiv și pentru acele autoturisme care nu sunt folosite (sunt defecte, vechi, etc). Astfel, în 2016 recomandăm proprietarilor să scoată de la evidență autovehiculele care nu pot fi utilizate și să regleze problemele de proprietate (pentru cei care au vândut autovehiculele, însă formal sunt încă proprietari). Modalitatea de calcul și nivelul impozitului dat se preconizează să rămână la nivelul taxei pentru folosirea drumurilor de autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova din 2015. Ministerul Finanțelor estimează pentru anul 2017 un venit pentru APL de circa 346 mil lei, în timp ce pentru anul 2015 din această taxă se preconiza încasarea a 591 mil lei (din care in Fondul Rutier 50% adică 295 mil lei). Astfel, estimăm că veniturile încasate în 2017 de Autoritățile Publice Locale de nivelul întâi vor fi de circa 700 mil lei.

Considerăm modificarea bine venită, însă autoritățile trebuie să întreprindă câteva acțiuni pe parcursul anului 2016, care să faciliteze implementarea acesteia. În primul rând, să desfășoare o campanie de informare privind consecințele acestei modificări asupra proprietarilor care au autovehicule ieșite din uz, sau care nu sunt folosite (autovehiculele sunt defecte, proprietarii sunt plecați peste hotare etc). În al doilea rând, să creeze facilități pentru radierea autovehiculelor, astfel încât toți proprietarii să poată să radieze autovehiculele care au ieșit din uz, sau au vândut autoturismele fără a transfera dreptul de proprietate, deci de iure ei mai sunt proprietari.

2. Declararea și justificarea provenienței mijloacelor financiare pentru procurarea bunurilor imobiliare și/sau autovehiculelor de peste 30 mii EURO

db792abba00a753037a52a3707226ebf
Foto: facebook.com, Valerian Mînzat

În viziunea Ministerului Finanțelor, aceasta este o măsură care vine să diminueze evaziunea fiscală a persoanelor fizice.

Chiar dacă această măsură nu creează mari probleme pentru persoanele cu venituri legale, decât efortul de a face o vizită în plus la Organul Fiscal, autorităţile nu aduc suficiente argumente care ar arăta cum această măsură o să îmbunătăţească conformarea fiscală. Este de înţeles că într-o țară cu un nivel atât de mare de eschivare de la plata impozitelor sunt necesare măsuri extraordinare. Însă, orice măsură trebuie să aibă la bază argumente veridice, concrete, cu obiective clar stabilite. Autoritățile nu explică de ce anume această măsură a fost propusă și nu alta, sau dacă au mai fost analizate alte opțiuni etc.. De asemenea, dacă ținem cont de modificarea propusă de Ministerul Finanțelor la art 2263 din Codul Fiscal privind subiecţii estimării prin metode indirecte, o parte din probleme dispar. Toate persoanele la care se înregistrează o discrepanță mai mare de 300 mii lei dintre cheltuieli și venituri pot fi subiecți ai evaluării indirecte cu toate urmările respective. În acest condiții, nu sunt clare motivele pentru care o persoană care nu are această discrepanță ar trebui să prezinte o astfel de Declarație. Astfel, în opinia noastră, măsura nu este una suficient fundamentată și pregătită pentru a putea fi acceptată.

In aceste condiții, ținând cont și de alte probleme ce țin de evaluarea indirectă a veniturilor impozabile, recomandarea ar fi retragerea acestei măsuri și elaborarea unui pachet complex de măsuri pentru impozitarea tuturor persoanelor în mod echitabil. Modificările propuse trebuie însoțite de estimări privind veniturile suplimentare aduse la buget ca urmare a implementării acestora.

3. Interdicţia de a părăsi ţara pentru administratorii Agenților Economici care au o datorie la BPN de peste 100 mii lei si pentru persoanele fizice care au o datorie de peste 5 mii lei

post frontiera ucraina 680x365 28795100

Foto: Agerpres

În viziunea noastră este o măsură care nu este justificată și considerăm aplicarea acesteia ca un abuz. Libera circulație este un drept care poate fi limitat doar prin deciziile instanței de judecată.

4. Majorarea Accizelor

cms-image-000014645
Foto: blackopssecurity.blogspot.com

Este o acțiune cu caracter periodic, cu scopul de a ajusta nivelul accizelor la inflație și la politicile sectoriale. Însă la acest subiect se pot menționa câteva observații critice față de propunerile prezentate:

  1. Accizele la țigări

În 2015, accizele la țigările cu filtru au fost de 200 lei per 1000 țigarete și 18% la valoarea acestora, iar pentru cele fără filtru –  50 lei per 1000 de țigarete. În conformitate cu propunerea pentru anul 2016, au fost propuse pentru cele cu filtru 220 lei pe partea fixă și respectiv 17% pe valoare, iar pentru cele fără filtru – 60 lei per 1000 de bucăți.

În primul rând, se observă că autoritățile consideră în continuare că țigările fără filtru sunt un produs de primă necesitate și prin urmare, trebuie să mențină prețuri accesibile. Este evident că acest lucru contravine politicilor de combatere a fumatului, prin diminuarea accesului prin preț la acestea. De asemenea, în conformitate cu obligațiile Republicii Moldova față de UE, se prevede ca până în 2025 valoarea accizelor per 1000 de țigarete să ajungă la 90 de EUR. Însă, putem constata că Guvernul nu intenționează să implementeze aceste obligații. Pentru a îndeplini această obligație, accizele trebuie să crească cu circa 8-9 euro per 1000 țigarete anual.

Mai mult ca atât, în timp ce pentru alte accize se aplică majorarea cu rata inflației de 10.5%, pentru țigări se prevede o creștere cu mult mai mică. De exemplu, pentru un pachet de țigări cu filtru la prețul de 10 lei creșterea accizelor pentru 2016 va constitui doar 5.2%, iar pentru un pachet cu prețul de 20 lei, doar de 2.6%. La fel și pentru țigările fără filtru la care creșterea accizelor este doar de 10%, sub inflația prognozată.

Nivelul propus de accize pentru țigări nu poate fi justificat nici prin situația din Ucraina și Romania. Principalul argument utilizat de susținătorii industriilor de tutun este sporirea contrabandei din Ucraina. La acest capitol se poate menționa următoarele:

  1. Ucraina si Romania nu fac diferență în accizarea țigaretelor cu filtru și fără filtru, adică se aplică aceleași reguli;
  2. În Ucraina, valoarea totală minimă a accizelor pentru 2016 la țigarete este de aproximativ 15.2 Euro pe 1000 de buc, în România, peste 90 Euro, în timp ce în Moldova se planifică doar 11 Euro per 1000 de țigarete cu filtru și 2.6 Euro pentru cele fără filtru.
  3.  Diferența de preț la țigări între Ucraina și Moldova sub 15% practic nu creează motivație pentru contrabandă.

Astfel, este evident că stabilirea nivelului pentru accize la țigări nu poate fi justificată prin argumente de sporire a contrabandei.

În concluzie, putem constata că Guvernul, prin propunerile la accizele pentru țigări, de fapt:

  1. a planificat o diminuare în termeni reali a accizelor pentru țigări, astfel diminuând veniturile la buget din această sursă față de anul precedent;
  2.  nu a ținut cont de obligațiile Republicii Moldova de a atinge ținta de 90 de euro per 1000 de țigarete până în 2025;
  3. consideră în continuare că țigările fără filtru sunt mai puțin nocive decât cele cu filtru;
  4. menține în mod deliberat un nivel jos al accizelor față de Ucraina și România;
  5.  în timp ce la restul produselor accizate Guvernul urmărește cu strictețe principiul ajustării creșterii accizelor la inflație (10.5%, chiar și când nu e cazul), pentru țigări a făcut excepție.

Deci, ținând cont de cele menționate, apare întrebarea de ce s-a procedat în felul următor? Răspunsul este unul la suprafață, fiindcă în stabilirea accizelor la aceste produse Guvernul s-a condus de interesele industriei tutunului și nu de interesele naționale.

         b. Accizele la autoturisme

Față de autoturisme, Guvernul propune o abordare total inversă față de cea de la țigări. Nu este primul an când majorarea accizelor este mascată sub măsura de ajustarea a unui acciz în Euro la rata inflației în Lei. Expert- Grup a atras atenția de mai multe ori la acest lucru, însă Guvernul continuă această abordare. Rezultatele politicii privind accizele, împreuna cu aplicarea altor taxe aferente autovehiculelor, a adâncit și mai mult fenomenul de ”free raider”, străzile fiind pline de autovehicule neînmatriculate la autoritățile legale din Republica Moldova. Această problemă se ocolește an de an de parcă nu ar exista, iar în schimb, Guvernul sporește presiunea fiscală asupra proprietarilor onești.

De exemplu pentru autovehiculele cu capacitatea cilindrică 1500 – 2000 cm cubi, ratele accizelor în Euro in 2016 vor creste față de 2010 cu 37% pentru autovehiculele diesel și 38% pentru cele cu benzină. Această abordare mecanică nu poate continua la nesfârșit. În afară de consecințele legate de evitarea înregistrării autovehiculelor în Moldova, aceasta este excesivă pentru autoturismele mai ieftine (până la 13-15 mii euro) și nesemnificativă pentru autoturismele scumpe.

În aceste condiții, este necesară stoparea majorării accizelor la autoturisme și de elaborat o politică de impozitare echitabilă în acest domeniu, care ar ține cont și de alte impozite și taxe asociate autoturismelor și care ar exclude utilizarea masivă a autoturismelor neînmatriculate în Moldova.

        c. Accizele la carburanți

Accizele la carburanți se vor majora cu 11.4%,ce reprezintă creșterea nominală planificată pentru PIB în 2016. Chiar dacă în principiu nu am susținut acest mecanism de majorare a accizelor la carburanți, această creștere este acceptabilă pentru anul 2016, deoarece vine pe fonul diminuării prețurilor la carburanți.

       d. Accizele la bere

Accizele la bere se propune a fi majorate de la 2.15 lei per litru la 5 lei, (+233%). Este o propunere fără prezentarea unor argumentări și evaluare a impactului asupra structurii consumului de băuturi alcoolice. Această măsură, coroborată cu majorarea accizelor la alte produse alcoolice (cu excepția vinurilor seci) doar cu 10.5%, creează riscul de a modifica structura consumului spre băuturile tari.

5. La capitolul impozitul pe venit, se prevede introducerea conceptului Preţurilor de Transfer

impozit-cladire

Implementarea conceptului prețurilor de transfer a întârziat deja foarte mult în Republica Moldova. În conformitate cu propunerile de la acest capitol, anul 2016 este un an pregătitor, în condițiile în care depunerea dosarelor prețurilor de transfer se va începe din 2017. Implementarea acestui concept este unul ce necesită costuri și abilități suplimentare pentru Organele Fiscale. Din această cauză, recomandăm aplicarea acestui concept doar în tranzacțiile cu nerezidenții. De asemenea, este bine de menționat că propunerile înaintate sunt doar un început care va necesita o dezvoltare în anii viitori. Implementarea acestui concept va avea un impact pozitiv nu dor asupra impozitării (excluderea pierderilor fiscale în favoarea altor state), ci și asupra mediului concurențial în unele sectoare, inclusiv asupra stabilirii prețurilor în domenii cum ar fi comerțul cu carburanții.

De asemenea, este bine de menționat că implementarea conceptului prețurilor de transfer poate să nu dea nici un efect în cazul unui nivel ridicat de corupție în organele fiscale și judiciare. În acest sens sunt necesare masuri suplimentare de prevenire a corupției, elaborarea ghidurilor de bună conduită etc.

6. Obligativitatea reevaluării bunurilor imobiliare odată la 3 ani

Re-exposure of 180 4

Foto: timpul.md

În conformitate cu propunerile Ministerului Finanțelor, evaluarea/ reevaluarea va fi gratuită pentru persoanele fizice și va fi efectuată de Organele Cadastrale (în baza unei metodologii unice aprobate de Guvern), în timp ce Agenții Economici vor efectua evaluarea/ reevaluarea din contul propriu. De asemenea, anual, în termen de până la 25 ianuarie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune, agenții economici trebuie să prezinte organelor cadastrale rapoartele de evaluare/reevaluare a bunurilor imobiliare în scopul impozitării, eliberate de către evaluatorii – titulari ai certificatelor de calificare, în modul stabilit de Guvern. În cazul în care contribuabilii nu vor efectua evaluarea bunurilor imobiliare care aparțin acestora cu drept de proprietate şi nu vor prezenta informaţia aferentă organelor cadastrale, aceştia vor fi sancţionaţi cu o amendă în mărime de 100 mii lei. În cazul în care contribuabilii nu vor efectua o dată în 3 ani reevaluarea bunurilor imobiliare, cota concretă a impozitului pentru bunurilor imobiliare respective va fi majorată de 3 ori.

Autoritățile locale au menționat nu o singură dată că nivelul impozitului imobiliar este în multe cazuri unul derizoriu. Astfel, reevaluarea periodică a bunurilor imobiliare este justificată. Însă, acest lucru trebuie să aibă loc într-un mod cât mai eficient posibil. Propunerile prezentate nu conțin o analiză de impact, astfel există riscul ca cheltuielile cu reevaluarea, să depășească sporul la impozitul achitat față de anul precedent (sau beneficul pentru agenții economici, dacă costul se micșorează). În aceste condiții, considerăm că evaluarea / reevaluarea bunurilor imobile este absolut necesară, însă modalitatea efectuării acestora (pentru toți contribuabilii) și periodicitatea efectuării acesteia trebuie revăzută. În același timp, este necesar de sporit controlul asupra calității rapoartelor de evaluare a bunurilor imobiliare, de majorat termenul obligativității reevaluării odată la 5-7 ani, iar reevaluările intermediare să fie efectuate din oficiu în baza formulelor ce țin cont de indicatori globali și locali. Iar, în cazul în care agenții economici vor considera că reevaluarea din oficiu este incorectă, să aibă dreptul să apeleze la reevaluarea prin agentul titular. De asemenea, nu este foarte clară necesitatea prezentării unui raport anual la Cadastru, care de asemenea va spori povara de raportare a întreprinderilor.

7. Majorarea cotelor impozitului funciar pentru terenurile cu destinaţie agricolă şi pentru cele din intravilan şi extravilan cu 15%

teren-arabil

Foto: observatorulph.ro

Cotele impozitului funciar nu au fost modificate din anul 2012. Astfel, pentru evitarea erodării bazei fiscale a Autorităților Publice Locale este necesară o majorare a acestora. De altfel majorarea propusă de 15% nu acoperă integral inflația perioadei 2012-2015, care a fost peste 28%. În acest sens este bine să se introducă o formulă de evaluare periodică a acestor cote în funcție de inflația înregistrată în anul precedent.

8. Acordarea dreptului organelor fiscale pentru calcularea contribuțiilor și primelor

i13 74083700

Foto: fisc.md

Se propune acordarea dreptului organului fiscal de a calcula contribuţii şi prime, în cazul în care organul fiscal deţine probe concludente că salariile se achită în plic și că aceste operațiuni economice nu sunt reflectate în evidența contabilă.

Este o modificare firească, care trebuia efectuată cu mult timp înainte. Considerăm că este bine ca contribuțiile sociale și medicale să fie reglementate de Codul Fiscal, iar organele fiscale să fie responsabile integral de administrarea acestora.

9. Drepturile şi obligaţiile contribuabilului

taxe

Foto: www.alba24.ro

La acest capitol s-a venit cu două modificări la prima vedere nesemnificative, însă care pot ajuta în lupta cu evaziunea fiscală. Este vorba de:

  1. Consumatorul are dreptul asupra unui bun fără să-l achite dacă nu i s-a oferit bonul de casă. Chiar dacă la prima vedere pare o prevedere inutilă care nu poate fi aplicată, în realitate aceasta deschide calea pentru a recupera sumele achitate comerciantului, dacă se dovedește că pentru bunul respectiv nu a fost emis bonul de casă. Este evident că pentru bunurile scumpe, neoferirea bonuri de casă creează riscuri mari pentru comerciant de a fi forțat să ofere gratis bunul respectiv.
  2. Consumatorul va fi obligat să ia bonul de casă și să-l prezinte la solicitarea organelor fiscale. În caz contrar se va aplica o amendă de 60 lei. În viziunea noastră, această prevedere este prematură. În primul rând este bine să se implementeze toate măsurile necesare privind eliberarea bonului de casă aplicabile comercianților, inclusiv reglementarea mai strictă a conținutului acestora. De asemenea, considerăm că introducerea obligativității pentru consumator de a lua bonul de casă în principiu poate fi aplicată, însă doar după o consultare amplă cu consumatorii.

**

De asemenea, documentul prezentat conține și alte măsuri pentru îmbunătățirea nivelului de conformare, însă unele din acestea trebuie discutate cu Agenții Economici pentru a exclude o eventuală sporire a poverii fiscale. În același timp, există un șir de măsuri care sunt pozitive, printre care: (i) majorarea termenului de raportare a pierderilor de la 3 la 7 ani; (ii) depunerea declarațiilor fiscale la orice organ fiscal; (iii) eliminarea obligativității de a prezenta declaraţia vamală de export sau extrasul din declaraţia vamală de export în format electronic, în scopul confirmării dreptului la restituirea T.V.A; (iv) excluderea obligativității folosirii Facturilor Fiscale tipărite centralizat de FISC; (v) acceptarea Certificatelor de achitare/ reținere a impozitului în străinătate în limbile engleză și rusă; (vi) nu se vor mai selecta companiile de Audit (pentru efectuarea auditului la companiile cu capital majoritar public) din lista publicată de Guvern, ci în baza criteriilor stabilite în codul fiscal; (vii) Asociațiile Obștești nu vor avea nevoie sa prezinte Certificatul cu privire la datoriile la buget pentru obținerea statutului de utilitate publică și altele.

Aveți întrebări sau sugestii?
Ne puteți contacta la 022-929994 sau puteți scrie direct autorului: dumitru@expert-grup.org 

 


Acest material a fost elaborat de Expert-Grup în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: Monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”, implementat cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova, Programul Bună Guvernare. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei Soros-Moldova sau al partenerilor acesteia.

soros logo

  • Licențiere și permisiuni

    Creative Commons 4.0 - CC BY