Despre Bugetul Public Național 2016, pe scurt

Autor: Dumitru Budianschi

Ministerul Finanțelor a publicat pe pagina sa proiectul Bugetului de Stat (BS) pentru 2016. În cele ce urmează vom prezenta parametrii generali ale Bugetului Public Național (BPN) ce rezultă din documentele publicate o dată cu proiectul Bugetului de Stat pentru 2016.

Este important de menționat că Bugetul pentru 2016 este elaborat în baza unei noi clasificări bugetare. Chiar dacă este o chestiune tehnică, aceasta are o importanță foarte mare pentru Moldova. Noua clasificare funcțională și economică este în conformitate cu standardele internaționale, lucru ce va permite nu doar o comparabilitate mult mai bună decât până în prezent cu bugetele altor țări, ci și va îmbunătăți considerabil redarea unei imagini fidele, adecvate realităților economice și sociale.

Pentru 2016 estimările pentru Bugetul Public Național (BPN) prevede o creștere a veniturilor și cheltuielilor de circa 11,1% și respectiv 13,6% față de anul precedent, ce va determina un deficit de circa 3.2% în creștere cu circa 52,7%.

Tabelul 1. Parametrii generali ai proiectului BPN pentru 2016

tabel 1

 

Proiectul de Buget este elaborat cu o întârziere fără precedent, cel puțin în ultimii 20 ani. Acest lucru de fapt diminuează foarte mult din importanța acestuia în sensul implementării politicilor publice pentru anul 2016. În aceste condiții, aprobarea Bugetului devenind mai curând o sarcină formală, care trebuie soluționată cat mai rapid. Chiar și în aceste condiții, proiectul prezentat este elaborat fără aprobarea de către Parlament a modificărilor legale ce rezultă din politica bugetar fiscală.

Astfel, cel mai probabil proiectul prezentat va suferi unele ajustări ulterioare ca rezultat al aprobării măsurilor din politica bugetar fiscală. De asemenea, odată cu revizuirea de către BNM a pronosticului privind inflația pentru 2016 (de la 10.1% la 7,0%), MF va trebui să ia în calcul și această modificare, care afectează substanțial fundamentarea ajustării unor taxe și impozite din politica fiscală, precum și proiectul de buget.

Un alt element important care creează riscuri pentru sustenabilitatea bugetului este lipsa Memorandumului cu FMI.

Veniturile BPN

Este bine de menționat că în conformitate cu pronosticurile în baza căruia s-a elaborat proiectul de buget, povara fiscală practic rămâne la nivelul anului 2015. Astfel veniturile din impozite, taxe și contribuții exprimate ca pondere din PIB în 2016 vor fi de 31.98%, în creștere cu 0,17 puncte procentuale față de 2015. Pentru comparație putem menționa datele pentru 2014 din UE, unde media a fost de circa 40% și 6 țări au avut un nivel sub cel al Moldovei: România (27,7% cel mai jos din UE), Bulgaria (27,8%), Lituania (28%), Letonia (29,3%), Irlanda (30,5) și Slovacia (31,2%).

Din veniturile totale pentru 2016, ponderea Contribuțiilor (sociale, prime medicale) și a Impozitelor și Taxelor în veniturile totale rămân aproape la nivelul anului 2015 cu circa 28% și respectiv 60%, în timp ce Granturile urmează să ajungă la 7,8% (+ 3,5 p.p), iar ponderea categoriei Alte venituri se va diminua până la 4,2% (-2,7p.p). Majorarea Granturilor se explică prin faptul că granturile nedebursate de UE pentru suport bugetar în 2015 se așteaptă a fi debursate în 2016 (în total ajungând la 2,7 miliarde lei din totalul de granturi de 3,8 miliarde).

Astfel, circa 40% din creșterea totală a veniturilor (de 4,8 miliarde lei) va fi asigurată din Granturi (1,9 miliarde lei) (Figura 1). Însă, lipsa memorandumului cu FMI și progresele lente din sistemul bancar pun sub risc debursarea acestei sume. Alte circa 3 miliarde lei din creșterea preconizată sunt rezultate din creșterea veniturilor din taxe, impozite și contribuții cu 3,94 miliarde lei și de la diminuarea Altor venituri (-984 mil lei). Cea mai mare creștere relativă se așteaptă a fi de la Impozitele pe bunurile imobiliare cu circa 17%, aceasta datorată în mod covârșitor introducerii impozitului pe avere (din care se așteaptă încasări de peste 50 mil lei). În expresie absolută din TVA este sursa cu cea mai mare contribuție la creștere (cu excepția Granturilor, de circa 1,6 miliarde lei), urmată de Contribuții (1,3 miliarde) și Impozite pe venit (586 milioane).

Figura 1. Contribuția la creșterea totală a veniturilor BPN, după principalele categorii de venituri (mil lei, axa din stânga) și ponderea acestora în suma creșterii (%, axa din dreapta)

figura 1

În structura componentelor BPN, veniturile proprii ale Bugetelor Unităților Administrativ Teritoriale vor spori doar cu circa 3,5%. Astfel, în 2016 pentru BUAT este planificată o reducere considerabilă a veniturilor proprii în termeni reali. Iar, dacă ținem cont de faptul că în 2015 veniturile BUAT s-au diminuat față de 2014 cu peste 11% în termeni nominali, atunci este evidentă existența unei grave probleme în ce privește finanțarea autorităților locale. Rezolvarea acestei situații este o sarcină dificilă, care depășește cadrul de planificare bugetare anuală și necesită consultații și decizii la nivel politic.

Cheltuielile BPN

Cheltuielile BPN în 2016 vor spori față de 2015 cu 6,3 miliarde lei sau cu 13,6%. Exprimate ca procent din PIB acestea vor ajunge la 39,5%, la nivelul Estoniei anului 2015 și peste nivelul Letoniei (37,2%), României (35,5%), Irlandei (35,1%) și Lituaniei (35,1%). Nivelul mediu în UE pentru 2015 a fost de 47,4% din PIB.

Figura 2. Cheltuielile BPN pe sectoare pentru 2015 și 2016, modificarea față de 2015, mil lei (stânga), creșterea față de 2015, % (axa din dreapta)

figura 2

Sectoarele prioritare pentru anul 2016 sunt Serviciile de Stat cu destinație generală, care au crescut cu circa 37%, Apărare Națională (30%), Gospodăria de locuințe si gospodăria serviciilor comunale  (31,4%), Ordine publică (21,3%) și Domeniul economic (17,9%). Pentru Protecția Socială (11%) și Cultură (12,5%) s-au planificat cheltuieli puțin sub creșterea medie (13,6%) a cheltuielilor totale, însă care asigură o creștere reală a acestora (Figura 2).

Sporirea cheltuielilor pentru Serviciile de Stat cu destinație generală, este cauzată în cea mai mare parte de creșterea Serviciului datoriei (care în conformitate cu noua clasificare face parte din această funcție) și a transferurilor cu destinație generală către BUAT. Serviciul datoriei de stat s-a majorat cu circa 727 mil lei, iar transferurile către BUAT cu 206 mil lei. Peste 53% din cheltuielile acestei grupe sunt destinate pentru acoperirea transferurilor către BUAT și Serviciul datoriei externe. Astfel, fără aceste componente cheltuielile de la această categorie au sporit cu 11,6%, preponderent datorându-se majorării cheltuielilor pentru grupa Autorități legislative si executive, Servicii electorale și pentru Edificarea societăţii informaţionale. De asemenea, este bine de menționat că serviciul datoriei a ajuns la 1,77 miliarde lei, cu circa 70% mai mult față de 2015.

Figura 3 Cheltuielile BPN, % din PIB și modificarea acestora (p.p, axa din dreapta)

figura 3

Astfel, sectoarele ce au pierdut (Figura 3) din ponderea precedentă sunt Sănătatea (0,27 p.p. din PIB), Mediu (0,16 p.p.) și Învățământ (0,06 p.p.) în timp ce cheltuielile totale au crescut ca pondere în PIB cu 1.41 p.p., ajungând la 39,54% din PIB. Protecția Mediului este unicul sector pentru care se prevede o reducere nominală a cheltuielilor (cu 170 mil lei). 

Deficitul Bugetar

BPN pentru anul 2016 este planificat cu un deficit de circa 3,2% din PIB, față de 2,3% în 2015. Deficitul BPN (4,27 miliarde lei) revine aproape în întregime Bugetului de Stat, pentru restul componentelor revenindu-le mai puțin de 90 milioane lei.

Principalele surse din care se va finanța deficitul bugetar (si rambursarea împrumuturilor) sunt din privatizare (circa 300 mil lei), valorile mobiliare de stat (200 mil lei) și circa 6,7 miliarde lei împrumuturi externe (din care circa 2,7 miliarde pentru finanțarea proiectelor din surse externe). Astfel, se constata o dependență aproape integrală a finanțării deficitului bugetar de sursele externe, ce în condițiile actuale reprezintă un risc semnificativ.

Din informațiile prezentate în documentele proiectului bugetului de stat se poate constata o dependență substanțială a veniturilor bugetare de sursele externe (de peste 21% din veniturile BPN). În aceste condiții, chiar dacă nu toate sumele de sunt condiționate de acordul cu FMI, stabilitatea bugetară pentru anul 2016 fără acordul cu FMI constituie un risc considerabil. Debursarea primei tranșe din împrumutul acordat de România este o condiție crucială pentru atenuarea acestui risc, însă nu rezolvă problema în sine pentru 2016.


Acest studiu a fost elaborat de Expert-Grup în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: Monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”, implementat cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova, Programul Bună Guvernare. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei Soros-Moldova sau al partenerilor acesteia.

Vezi Bugetul 2015 →

  • Licențiere și permisiuni

    Creative Commons 4.0 - CC BY