Granturile externe: cât primește Moldova în comparație cu țările din regiune?

Data publicării: 9/7/2013

Subiectul mărimii asistenței externe acordat Republicii Moldova este de mare interes,
dar speculat atât în presă cât și de decidenții politici.

Care este volumul asistenței externe acordat Republicii Moldova în sectorul public, cine sunt principalii donatori și care sectoare sunt finanțate prioritar? Primim mai mulți sau mai puțini bani decât alte țări din Europa (țări europene care nu fac parte din UE)? Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem într-o serie de 3 infografice
despre asistența externă acordată țării noastre.

Primul subiect din această serie descrie poziția RM față de alte țări la capitolul granturi acordate în perioada 2010-2012.

Finantatori1_infografic

Ce este un grant?

Grantul este o formă de finanțare nerambursabilă facultativă primită de guvernul unei țări de la alte guverne sau de la organizațiile internaționale pentru realizarea unor acțiuni importante pentru anumite segmente ale societății sau pentru dezvoltarea economică și socială. Acestea completează veniturile conducerii locale obținute din resursele proprii. Pot fi primite în numerar sau în natură.

Infograficul descrie volumul granturilor acordate pe cap de locuitor de către partenerii străini cuprinse în bugetele naționale. Astfel, în ultimii trei ani am primit în medie 30 euro pe cap de locuitor, mai puțin în raport cu Albania, Armenia sau Georgia, dar considerabil mai mult decât Ucraina sau Rusia.

Pentru părțile interesate, am publicat seturile de date, pentru ca analiza să continue. Acesta este doar un început pentru discuțiile privind asistența externă acordată Republicii Moldova.

Colectarea și analiza datelor: Tatiana Savva

Descarcă setul de date →

  • Pingback: Distrugerea unui mit. Republica Moldova primeşte mai puţine granturi externe în comparaţie cu ţările din regiune | Revista Presei()

  • Igor

    Informatie inutila si prezentata eronat…, pentru comparatii intre tari nu se utilizeaza Euro, deoarece puterea de cumparare a unui Euro in acceasi Albanie este diferit de puterea de cumparare in Republica Moldova. Pe linga toate acestea mult mai interesanta ar fi analiza nu a granturilor dar a creditelor care au fost oferite guvernului RM. Granturile sunt nerambursabile, dar creditele nu. In cazul cind se va face aceasta analiza in baza creditelor atunci vom cunoaste care este datoria fiecarei persoane 🙂 . Succese

    • Tatiana Savva

      Igor, va multumim pentru comentarii. Da, intentionam sa prezentam in infograficele urmatoare si cite credite au fost disbursate pentru RM. De ce am ales sa facem doar analiza granturilor? Cum ati mentionat, granturile sunt nerabursabile, marimea lor ne poate descrie care tara pina la urma este mai ajutata decit o alta. Creditele la rindul lor se intorc de catre guverne institutiilor financiare care le-au oferit. La baza comapartiei facute de noi a stat indicatorul Net ODA received per capita (http://data.worldbank.org/indicator/DT.ODA.ODAT.PC.ZS), utilizat pentru comparare intre tari la nivel mondial si utilizat de Banca Mondiala (http://wdi.worldbank.org/table/6.11 – aici puteti vedea si datele pentru 2013) dar am ales sa luam in calcul doar elementul de grant.

  • serj

    mai bine scriti cum se administreaza : ))), sau o sa fiti banati ?

  • Valentin

    Oricum găsesc cumva titlul eronat. În titlu scrie “Granturi externe” dar în textul analizei se vorbește despre toată asistența externă care noi știm include și credite și granturi. Cum poți compara Federația Rusă (asistență per capita) cu țări mici ca Moldova – e evident că le va reveni mai multă asistență cînd se iau în considerare numărul de locuitori. Volumul poate fi unul considerabil dar dacă populația e mare.. (explică de exemplu situația asistenței pentru China, India). Nemaivorbind de alte chestiuni ce țin de calibrul/specificul țării – Rusia din țară recipient de asistență externă devine țară donator și că multe organizații nu operează în Rusia din cauza restricțiilor luate ca urmare a unor decizii politice (UNDP, USAID etc). Mai mult ca atît, nu cred că putem spune că dacă țara primește mai multe granturi respectiv e mai ajutată decît în cazul creditelor. Creditele sunt la rată comercială sau vin drept concesionale (mix cu granturi astfel de multe ori e greu să le desprinzi ca să le calculezi). Apoi depinde cum sunt alocate, dc sunt aliniate la prioritățile țării, dc sunt predictibile (noi știm cînd și cît, pentru ce vom primi, altfel dc de exemplu sunt anunțate și nu vin lasă o gaură meacoperită în bugetul țării) dacă sunt tied sau untied etc etc. Granturi de exemplu de multe ori rămîn a fi legate de serviciile companiilor de consultanță externe sau chiar uneori produse și de multe ori sunt cheltuite conform priorităților donatorului (în ciuda principiilor declarației de la Paris, Busan lucrul încă continuă). Respectiv rămîne o întrebare dacă considerăm mai degrabă granturile sau creditele ca ajutor real pentru dezvoltarea țării. Adică într-un fel, analiza cantitativă fără una calitativă oferi o imagine opacă dacă nu chiar distorsionează prin concluziile pe care le desprindem. Ați început un lucru bun dar treb de atras atenție și la asemenea aspecte pentru a trage concluzii, părerea mea.

604