Educația din Moldova: fruntașă la cheltuieli, codașă la rezultate

În timp ce 80% dintre cetățenii Republicii Moldova sunt mulțumiți de performanța sistemului de învățământ, elevii din țara noastră sunt codași la citit, matematică și științe, conform studiului PISA 2009+. În acest clasament realizat pentru 74 țări, Moldova a obținut locul 59 la matematică, locul 57 pentru științe, și locul 65 pentru lectură. În același timp, între 2000 și 2012, Moldova a evoluat foarte modest în ceea ce privește indicele educației, calculat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, de la 0.676 la 0.714, în comparație cu România (de la 0.722 la 0.821), Ucraina (de la 0.775 la 0.860) sau Slovacia (de la 0.807 la 0.870).

În ceea ce privește cheltuielile, în anul 2012 pentru educație au fost alocați 7397 milioane MDL (cu 527.9 milioane MDL mai mult decât în 2011), adică 20,9% din totalul cheltuielilor Bugetului Public Național și 8,4% din PIB. Deși se înregistrează o creștere în prețuri curente, în ultimii doi ani, atestăm o scădere în prețuri constante pe această componentă de cheltuieli bugetare.

Educatia-in-RM-infographic

Infograficul prezintă și evoluția pe parcursul ultimului deceniu a numărului de elevi și instituții (2002/03 – 2012/13). Astfel, în timp ce în 2002/03 în medie 380 de elevi erau înscrişi în învățământul primar și secundar general, în 2012/13 această medie a scăzut cu 31% și constituia 280 elevi. În același timp, pentru alte tipuri de instituții educaționale s-au înregistrat creșteri ale numărului mediu de elevi/studenți: de la 270 la 290 pentru instituțiile de învățământ secundar profesional; de la 240 la 650 pentru învățământul mediu de specialitate (colegii) și de la 2110 la 3010 pentru învățământul superior. În același timp, numărul total al instituțiilor s-a micșorat de la 1.7 mii la 1.5 mii, iar numărul mediu al cadrelor didactice a scăzut de la 51 mii la 44 mii.

Colectarea și analiza datelor: Victoria Vlad

Descarcă setul de date →

  • Pingback: (doc) Educația din Moldova: Fruntașă la cheltuieli, codașă la rezultate | LiMiT

  • http://gabrieldilaurentis.com/ Gabriel DiLaurentis

    Prea devreme au introdus camere de supraveghere la examenele de bacalaureat, mai intii trebuiau sa inbunatateasca sistemul apoi sa vada daca a avut efect sau nu.

    Un studiu formidabil.

  • Dan Profil

    Atâta timp cât sociatatea noastră va pune accent pe proces și nu pe rezultat, asta vom avea și în continuare.
    p.s. nu se știe cât de adevărate erau datele din timpul guvernării comuniste.

  • Pingback: Moldova: Se cheltuie mult pe educație, dar calitatea ei scade (DOC)

  • Pingback: Educația din Moldova: fruntașă la cheltuieli, codașă la rezultate | #diez

  • Pingback: behind the scenes: education infographic on BudgetStories.md | Victoria Vlad

  • Whatever

    Procentul de PIB pe cap de locuitor? Ce fel de indicator mai este acesta?
    Adică dacă 2 țări cu 30% din PIB în educație au 3 respectiv 300 de milioane de locuitori, la ce mă va ajuta să știu că la țara A indicatorul „procentul de PIB pe cap de locuitor” e de 100 de ori mai mic?

    Romania depășește media OECD la educație? U kiddin me.

    • Victoria Vlad

      @208dd608a22ccc893cca311ba02522e6:disqus, vezi mai multe despre cheltuieli pe nivele de învățământ/elevi (ca % din PIB pe cap de locuitor) la http://data.worldbank.org/indicator/SE.XPD.TERT.PC.ZS.

      În ceea ce privește indicatorul educației în anul 2012, în România acesta era 0.821, mai jos decât media pe OECD (0.884). Ultima parte a infograficului indică progresul țărilor (indicelui educației) între 2000 și 2012. Astfel, România a evoluat cu 0.099 (de la 0.722 la 0.821), iar media OECD a evoluat cu 0.062 (de la 0.822 la 0.884).

  • Sorin Hadârcă

    Rezultatele proaste în cadrul evaluărilor internaționale se corelează perfect cu lipsa de imaginație în ceea ce privește repartizarea cheltuielilor: 1. între 2008 și 2012 nu există schimbări marcante, deci alocarea cheltuielilor se face inerțial și nu pe bază de priorități și obiective; 2. studiile internaționale afirmă că cel mai înalt randament al investițiilor pentru educație este pentru pre-școlari (ceea ce e logic) – noi cheltuim cel mai mult pentru doctori în știință (contrar logicii).

  • Pingback: Picturing a budget, one color at a time - Net Prophet Net Prophet - New media and tech developments across Central Europe and Eurasia from Transitions Online

  • Pingback: Educația din Moldova: fruntașă la cheltuieli, codașă la rezultate | Radio Orhei online live

  • Oaspete cu vedere proastă

    Ar fi bine să fie constrastul mai mare în cazul unor inscripții. Vă rog să aveți milă de ochii cititorilor.

  • Marian

    Ar fi interesant de facut analiza cheltuielilor concrete pe invatamant: cat s-a cheltuit pe salariile profesorilor, cat s-a cheltuit pe salariile personalului administrativ, cat s-a cheltuit pe mobilier, cat s-a cheltuit pe tehnologii (computere, retele, acces la internet si bandwidth, proiectoare, etc.), cat s-a cheltuit pe renovare/constructii, etc. Respectiv de distribuit aceste cheltuieli concret pe tip de institutii si chiar concret pe insitutii si pe regiuni din tara. Atunci acest gen de analiza ar fi chiar important si ar avea multe de spus despre eficienta cheltuielilor de stat pe invatamant. Stiu ca de gasit date la acest nivel este aproape imposibil (in special in Moldova), dar un asemenea proiect ar fi foarte binevenit in tara noastra.

    Desi toate datele publicate aici sunt foarte utile, si chiar multumesc si pentru posibilitatea de descarcare a bazei de date si surselor, totusi cred ca ele sunt prea generale si nu prea sunt comparabile. Ca sa explic: daca in MD 8.4% din PIB au fost cheltuite pe invatamant, din care 80%, de ex., s-a dus pe salariile profesorilor de la diferite nivele atunci nu prea poti compara rezultatele studentilor de la teste avand in vedere ca studentii din China sau SUA unde posibil cheltuielile pe salarii nu sunt asa de mari ca parte cota din totlul cheltuililor, iar elevii/studentii invata cu tehnologii mult mai avansate, au biblioteci si manuale, pe cand in Moldova tehnologiile sunt vechi si este o lipsa acuta de carti/materiale didactice. Deci, concluzia mea e ca posibil in tarile OECD sau alte tari dezvoltate si mult mai transparente cheltuielile pe invatamant sunt mai mici, dar aceste cheltuieli sunt mai eficiente pentru sporirea capitalului uman decat felul cum se face in Moldova. In alta ordine de idei, cine imi poate spune daca procurarea autobuselor scolare (pentru care deja s-a demonstrat ca s-a platit prea mult si nu sunt foarte eficiente) nu a intrat in cheltuielile pe invatamant; deci daca o mare parte din aceste cheltuieli se duc pe proiecte care nu prea au mari tangente cu dezvoltarea capitalului uman (sau si mai rau, daca in multe din aceste proiecte s-au spalat bani) atunci nici nu prea avem ce compara aici cu alte tari si vorbi de o dezvoltare sustenabila a educatiei in tara. Mai mult ca atat, daca din cele 8.4% din PIB majoritatea s-a dus in zonele urbane care beneficiaza de un acces mai mare la tehnologii moderne, cadre didactice mai profesioniste, etc. atunci pe termen lung dezvoltarea regionala in tara va avea de suferit semnificativ… Ceia ce intra in contrazicere cu asa zisa strategie de dezvoltare 2020.

    Este mult de vorbit la aceasta tema, dar sper ca am dat cateva idei care ar putea fi implimentate in analize ce vor urma. Succes.

  • Echipa Referatmd

    Multumesc pentru informatie. http://referate.pro